TRIBUNALUL BUCUREȘTI
CONFLICTE DE MUNCĂ Șl ASIGURĂRI SOCIALI
DOSAR NR.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 7266
Ședința publică din data de 21.1 1.2022
Pe rol se află soluționarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, având ca obiect recalculare pensie.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 17.11.2022, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta când, având nevoie de timp pentru a delibera, instanța a amânat pronunțarea pentru data de 21.11.2022, când a hotărât următoarele:
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra cauzei civile de fată, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în iudecată înregistrată pe rolul Tribunalul București Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, la data de 14.07.2022, sub nr. , reclamanta a chemat în judecată pe pârâta CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună anularea Deciziei nr. /08.06.2022, obligarea pârâtei la recalcularea pensiei, cu valorificarea veniturilor suplimentare din perioada 1984 – 1995 reprezentând „ acord global și prime ” conform Adeverinței nr. /11.06.2020 emisă de Institutul de Studii și Proiectări Căi Ferate S.A., precum și a veniturilor suplimentare din perioada 1995-1999 reprezentând „prime”, conform Adeverinței nr. /29.07.2021 emisă de Banca Română de Comerț Exterior; obligarea pârâtei la plata diferențelor de pensie începând cu data de 16.05.2022 la zi; obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că, la data de 16.05.2022, a solicitat pârâtei încadrarea la pensie anticipată, cu luarea în calcul a veniturilor cuprinse în adeverința nr. 1102/1014/1 1.06.2020 și adeverința nr. 5124/29.07.2021, cerere admisă parțial prin Decizia 308722/08.06.2022. A menționat că, prin aceiași decizie prin care a fost admisă recalcularea, a fost respinsă calcularea pensiei și conform veniturilor reprezentând acord și prime din adeverințele nr. /11.06.2020 și nr. 29.07.2021, motivat de faptul că sumele realizate în acord și primele nu fac obiectul art. 165 din Legea nr. 263/2010 și anexei 15 cap. VI din H.G. nr. 257/2011. A precizat reclamanta că, pentru veniturile a căror valorificare o solicită, au fost plătite cotele CAS, invocând în acest sens principiul contributivității.
În drept, reclamanta a invocat dispozițiile art. 139 din Legea nr. 127/2019, ale art. 149 și 151 din Legea 263/2010, precum și Decizia nr. 19/201 1 și nr. 19/2012 ale Înaltei Curți de Casație și Justiție,
La data de 25.08.2022parata a fornulat concluzii scrise, prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată. ca neîntenłeiate.
În motivare pârâta a arătat că veniturile realizate în acord și prime nu pot fi utilizate la determinarea punctajului mediu anual, potrivit dispozițiilor art. 165 din Legea nr. 263/2010, veniturile ce pot fi valorificate la calculul pensiei fiind limitativ indicate de legiuitor – cele indicate în anexa nr. 15 la Normele de aplicare ale acestei legi, Veniturile supliłnentare tără caracter permanent nu au fost valorificate la determinarea punctajului mediu anual, întrucât aceste venituri nu constituie sporuri cu caracter permanent, conform anexei nr. 15 la Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin I I.G nr. 257/2()1 1 și nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare de 0l .04.2001.
De asemenea, pârâta a solicitat instanței ca, în situația în care, reclamantul pe parcursul derulării litigiului va solicita acordarea cheltuielilor de judecata până Ia încheierea dezbaterilor pe fondul cauzei, având în vedere dispozițiile art. 453 Cod procedură civilă, să dispună cenzurarea acestora, iar în situația în care aceste cheltuieli sunt solicitate după încheierea dezbaterilor să respinsă cererea ca fiind formulată cu încălcarea prevederilor art. 204 alin I Cod procedură civilă.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 244 alin. 2 Cod procedură civilă, art. 149 rap. la art. 152 alin. 2 art. 165 din Legea nr. 263/2010, art. 124 raportat la art. 127 din H.G. nr. 257/201 1, art. 12 alin. 1 lit. a din Legea nr. 54/1974, Legea nr. 263/2010, precum și orice alte dispoziții legale incidente în cauză.
Sub aspectul probatoriului, la ternłenul de judecată din data de 17.1 1.2022, instanța a încuviințat proba cu înscrisuri, solicitată de ambele părți.
Analizând materialul probatoriu administrat în cauză, instanta retine următoarele:
În fapt, reclamanta este beneficiara drepturilor de pensie anticipate parțiale, începând cu data de 16.05.2022, conform Deciziei nr. /08.06.2022 (fila 8), prin care au fost respinse de la valorificare veniturile suplimentare reprezentând „acord + restituiri, prime, alte venituri impozabile din adeverințele nr. /29.07.2021 și nr. 1 102/1014/1 1.06.2020, motivat de faptul că nu reprezintă sporuri cu caracter permanent prevăzute în anexa nr. 15 la Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010, aprobate prin HG nr. 257/2011.
Instanța constată că este sesizată cu soluționarea unui litigiu privind obligarea pârâtei la recalcularea pensiei reclamantei prin valorificarea veniturilor suplimentare din perioada 1984-1995 reprezentând „acord global” și „prime”, conform Adeverinței nr. /1 1.06.2020 emisă de Institutul de Studii și Proiectări Căi Ferate S.A. ( filele
16-18), precum și a veniturilor suplimentare din perioada 1995-1999 reprezentând „prime”, conform Adeverinței nr. 5124/29.07.2021 emisă de Banca Română de Comerț Exterior (filele 14-15).
În drept, Tribunalul reține că Legea nr. 19/2000 a instituit, prin art. 2 lit. e), principiul contributivilălii ca principiu fundamental al sistemului de asigurări sociale român, nominalizat expres și în preambulul legii. Acest principiu era prevăzut, chiar dacă nu era menționat în mod expres, și în legea anterioară, respectiv Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială, stipulându-se că dreptul la pensie era recunoscut tuturor cetățenilor care au desfășurat o activitate permanentă pe baza unui contract de muncă pentru care angajatorii au plătit contribuția de asigurări sociale prevăzută de lege. Principiul contributivitălii a fost reglementat ca principiu de bază al sistemului public de pensii și prin art. 2 lit. c) din Legea nr. 263/2010.
Prin Anexa 1 5 la Norma de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2()10, aprobată prin H.G. nr. 257/201 1, legiuitorul s-a abătut de la principiul contributivității pe care îl afirmase categoric în Legea nr. łnenționând că nu sunt luate în calcul la
stabilirea punctajului mediu anual. întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 0l .04.2001, anumite venituri, precum formele de retribuire în acord, prełnii. diurne de deplasare si de delegare, al treisprezecelea salariu forme de retribuire pentru ore suplimentare etc. si alte sporuri care
nu au avut caracter perłnanent.
Față de neconcordanța dintre principiile statuate prin legea privind sistemul unitar de pensii publice si prevederile din normele de aplicare ale acesteia, Tribunalul apreciază că au prioritate dispozițiile legale cu valoare de principiu, adică cele de la art. 2 lit. c) din Legea nr. 263/2010. Neluarea în considerare a unor sume pentru care s-au plătit contribuțiile de asigurări sociale echivalează cu o încălcare a principiului contributivității, având drept finalitate nerealizarea scopului avut în vedere de legiuitor.
Tribunalul are în vedere Decizia nr. 1 9/201 1 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii, prin care s-a stabilit că formele de retribuire obținute în acord global, prevăzute de art. 12 alin. I lit. a) din Legea retribuirii după cantitatea si calitatea muncii nr. 57/1974 vor fi luate în considerare la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public, dacă au fost incluse în salariul brut și pentru acestea s-a plătit contribuția de asigurări sociale la sistemul public de pensii. Pentru a pronunța această soluție, Înalta Curte a reținut că dispozițiile pct. VI din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005 pot fi înlăturate, întrucât intră în contradicție atât cu prevederile anterioare din același act normativ, cât și cu Legea nr. 19/2000, deoarece încalcă principiul fundamental al contributivității anterior datei de I aprilie 2001.
Tribunalul are în vedere și Decizia nr. 19/10.12.2012 pronunțată în recurs în interesul legii, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție, în interpretarea și aplicarea prevederilor art. 2 lit. e) și art. 164 alin.2 și 3 din Legea nr. 19/2000 și pct. V din Anexa la O.U.G. nr. 4/2005, a stabilit că sporurile și alte venituri suplimentare realizate anterior datei de I aprilie 2001 trebuie luate în considerare la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public dacă au fost incluse în baza de calcul conform legislației anterioare, sunt înregistrate în carnetul de muncă sau în adeverințele eliberate de unități, conform legislației în vigoare și dacă pentru acestea s-a plătit contribuția de asigurări sociale la sistemul public de pensii. Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut, în esență, că aplicarea principiului contributivității impune luarea în calcul a sporurilor și veniturilor suplimentare utilizate la determinarea punctajelor medii anuale pentru perioade anterioare Legii nr. 19/2000, în măsura în care acestea au făcut parte din baza de calcul al pensiilor, au fost înregistrate în carnetul de muncă sau rezultă din adeverință, conform legislației în vigoare, și s-a plătit contribuția de asigurări sociale.
În cauza de față, deși cererea de valorificare a veniturilor a fost depusă și soluționată sub incidența noii reglementări în materie, respectiv Legea nr. 263/2010, motivele care au determinat dezlegările date problemelor de drept de Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 19/201 1 și prin Decizia nr. 19/2012, trebuie avute în vedere, întrucât există identitate de rațiune.
Analizând pretenliile reclamantei prin prisma actelor depuse la dosarul cauzei și a dispozi[iilor legale în vigoare, instanta constată că acestea sunt întemeiate, în parte, din următoarele considerente:
Pârâta nu a contestat depunerea de către reclamantă, odată cu cererea din data de
16.05.2022, a Adeverin(ei nr. din data de 11.06.2020 emisă cle Institutul de Studii și Proiectări Căi Ferate S’. A. , așa încât instanța apreciază ca dovedit faptul că adeverința a fost depusă la pârâtă.
Principalul element obiectiv apt să conducă la o justă și legală stabilire și reactualizare a pensiilor provenind din fostul sistem de asigurări sociale de stat este reprezentat de contribuțiile de asigurări sociale plătite, astfel că la stabilirea și reactualizarea drepturilor de pensie trebuie luate în calcul toate sporurile și veniturile denatură salarială pentru care angajatorul/angajatul a plătit contribuția pentru asigurările sociale de stat.
In vederea valorificării veniturilor Ia calculul pensiei, trebuie îndeplinite cumulativ condiția ca venitul să fie dintre cele care, potrivit legislației în vigoare la momentul realizării, puteau fi incluse în baza de calcul a pensiei și condiția privind plata contribuției asigurărilor sociale aferente acelui venit, pentru aceasta din urmă proba fiind realizată prin asumare de către angajator.
Totodată, din actele depuse la dosarul cauzei rezultă că pârâta nu a valorificat
veniturile suplimentare atestate de Adeverința din data de reprezentând „prime”si „spor acord”, emisă de Institutul de Studii și Proiectări de Căi Ferate. S.A., aferente perioadei 1984-1994, adeverință depusă la sediul pârâtei o dată cu dosarul de pensionare, respectiv la data de 16.05.2022 și care atestă venituri suplimentare pentru care s-au plătit cotele CAS.
Veniturile suplimentare trebuie luate în considerare la calcularea drepturilor de pensie, așa încât, în baza art. 106 și art. 107 alin. 3 și 5 din Legea nr. 263/2010, instanța va anula Decizia nr. /08.06.2022 și va dispune obligarea pârâtei să emită o decizie prin care să valorifice, începând cu data de 16.05.2022, pensia cuvenită reclamantei prin valorificarea și a veniturilor suplimentare reprezentând „prime ” și „spor acord” atestate de Adeverința nr. din data de 1 1.06.2020 emisă de Institutul de Studii și Proiectări Căi Ferate S.A., aferente perioadei menționate în adeverință.
Pârâta a calculat si plătit reclamantei drepturi de pensie în cuantum mai mic decât cel cuvenit, provocând în patrimoniul acesteia un prejudiciu, care se impune a fi reparat. Prin urmare, instanța apreciază ca este întemeiat și capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata către reclamantă a diferențelor dintre pensia cuvenită si cea efectiv încasată, începând cu data de 16.05.2022, la zi.
Cât privește cererea reclamantei de obligare a pârâtei la valorificarea veniturilor reprezentând „prime” din Adeverin(a nr. /29.07.2021 emisă de Banca Română de Comert Exterior, instanța o va respinge. ca neîntemeiată, întrucât pentru aceste venituri angajatorul nu a indicat temeiul legal în baza căruia s-au acordat.
Astfel, cu privire la această adeverință, instanța reține dispozițiile art. 127 alin. 2 din H.G. nr. 257/201 1 de punere în aplicare a Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, adeverința prin care se dovedesc sporurile obținute de reclamant va cuprinde obligatoriu, cel puțin următoarele elemente: „ a) denumirea angajatorului; b) datele de identificare a persoanei; c) perioada în care s-a desfășurat activitatea, cu indicarea datei de începere și de încetare a acesteia; d) functia, meseria sau specialitatea exercitată; e) denumirea sporurilor, procentul sau suma acordată; f) perioada în care a primit sporul și temeiul în baza căruia s-a acordat ”
Pentru aceste considerente, instanța reține că adeverința este informă în ceea ce privește acest venit atestat, contravenind dispozițiilor legale și făcând imposibilă verificarea atât de către casa de pensii cât și de către instanță a legalității valorificării acestui venit la calculul pensiei.
În acest context, nefăcându-se dovada existenței unui act întocmit în mod valabil și cu respectarea prevederilor legale din care să rezulte că reclamanta a realizat venituri suplimentare care să nu fi fost avute în vedere în procesul de stabilire a drepturilor de pensie, nu se justifică nici recalcularea drepturilor de pensie cu valorificarea acestora, până la eliberarea unei adeverințe conforme și care să reflecte în mod concret temeiul legal de acordare, pentru fiecare dintre acestea.
Referitor la cheltuielile de iudecală, art. 453 alin. (l) Cod procedură civilă dispune că „Partea care pierde procesul va fi obligată, Ia cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată”. Astfel, fiind în culpă procesuală, pârâta urmează a fi obligată la plata către reclamant a sumei de 700 Iei, cu titlul de cheltuieli de judecată, constând în onorariul avocațial (din totalul de lei, solicitat de reclamantă fila 7), proporțional cu pretențiile admise, apreciind că suma indicată este proporțională cu complexitatea litigiului, precum și cu activitatea desfășurată de avocat pentru promovarea și susținerea cererii de chemare în judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII, HOTĂRĂȘTE:
Admite, în parte, cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta , având CNP , cu domiciliul procesual ales la Cabinet de Avocat „Lazar Ioan”, cu sediul în , în contradictoriu cu pârâta CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, cu sediul în Calea Vitan, nr. 6, sector 3, București.
Anulează decizia nr /08.06.2022 emisă de pârâtă, prin Casa Teritorială de Pensii a Sectorului 6 București.
Dispune obligarea pârâtei să emită o decizie prin care să valorifice, începând cu data de 16.05.2022, pensia cuvenită reclamantei prin valorificarea și a veniturilor suplimentare reprezentând „prime” și „spor acord” atestate de Adeverința nr. din data de 11.06.2020 emisă de Institutul de Studii și Proiectări Căi Ferate S.A., aferente perioadei menționate în adeverință.
Dispune obligarea pârâtei la plata către reclamantă a diferențelor de pensie începând cu data de 16.05.2022, la zi.
Respinge, în rest, cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată.
Dispune obligarea pârâtei la plata către reclamantă a sumei de 700 lei, cu titlul de cheltuieli de judecată, constând în onorariul avocațial (din totalul de lei, solicitat de reclamantă – fila 7).
Executorie de drept provizoriu.
Pronunțată azi, 21.11.2022, prin punerea soluției la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței.
Președinte, Asistent judiciar, Asistent judiciar
Grefier,