Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului I la data de 07.12.2023 sub numărul de dosar /299/2023, contestatoarea a formulat, în contradictoriu cu intimatul , contestație la executare împotriva actelor de executare emise în dosarul de executare nr. /2E/2012 al B.E.J. Trancă Bogdan Ovidiu și comunicate prin e-mail la data de 21.11.2023, respectiv împotriva procesului-verbal prin care s-a stabilit debitul actualizat la valoarea de 12.883,29 euro, a procesului-verbal de stabilire a cheltuielilor de judecată, a adresei de înființare a popririi, a cererii creditorului de actualizare și a raportului de actualizare creanțe. De asemenea, a solicitat suspendarea provizorie a executării silite, suspendarea executării silite până la data soluționării contestației la executare și constatarea faptului că valoarea creanței stabilită prin procesul-verbal de actualizare a fost calculată greșit, creanța nefiind certă, lichidă și exigibilă, urmând a se recalcula debitul printro expertiză judiciară. Totodată, contestatoarea a solicitat restituirea taxei judiciare de timbru și obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată constând în onorariul de avocat și onorariul de expert.
În motivarea în fapt a contestației, contestatoarea a arătat că actualizarea creanței este nelegală întrucât nu s-a ținut cont de plățile efectuate în cursul executării silite, începută în anul 2012. Debitului principal a fost achitat în totalitate, ultima plată având loc în data de .08.2023.
Contestatoarea a invocat și inadmisibilitatea actualizării debitului principal fără încuviințarea instanței, orice alte sume decât cele stabilite prin încheierea de încuviințare a executării silite trebuind să facă obiectul controlului instanței de executare.
În drept, cererea a fost întemeiată pe art. 379, 401, 403, 404 C.pr.civ. 1865.
În probațiune, s-a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și a probei cu expertiza contabilă.
Prin întâmpinarea depusă Ia data de 15.01.2024 (f. 54), intimatul a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată și obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor de judecat.
În apărare, intimatul a precizat, în esență, că plata creanței s-a făcut în decursul a 11 ani, astfel că este îndreptățit la actualizarea debitului cu rata inflației. In mod corect B.E. J. Trancă Bogdan Ovidiu a procedat la actualizarea debitului din dosarul de executare nr. /2E/2012, în acord cu prevederile art. 3712 alin. 3 C.pr.civ. 1865.
Intimatul a precizat că se opune efectuării unei expertize contabile în cauză prin care să se stabilească valoarea debitului actualizată în funcție de valoarea indicelui de inflație cu luarea în considerare a sumei lunare rămase ca urmare a plăților efectuate.
Prin încheierea de ședință din data de 18.12.2023, instanța a anulat, ca netimbrată, cererea de suspendare provizorie a executării silite.
Sub aspectul probatoriului, instanța a încuviințat la propunerea ambelor părți litigante proba cu înscrisuri, în cadrul căreia au fost depuse la dosarul cauzei înscrisuri în fotocopii certificate pentru conformitate cu originalul.
Analizând ansamblul materialului probator, cu privire la fondul cauzei, instanța expune următoarele considerente:
În fapt, în cadrul dosarului de executare nr. /2E/2012 constituit la B.E.J. Trancă Bogdan Ovidiu a fost începută executarea silită împotriva debitoarei , la cererea creditorului , pentru recuperarea sumei de 33.000 euro în temeiul titlului executoriu reprezentat de contractul de împrumut autentificat sub nr. /24.08.2011 de B.N. Eurolex.
Prin încheierea pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 la data de 26.09.2012 în dosarul nr. /299/2012 a fost încuviințată executarea silită împotriva debitoarei, în baza titlului executoriu reprezentat de contractul de împrumut autentificat sub nr. /24.08.2011 de B.N. Eurolex.
În data de 02.10.2012 executorul judecătoresc a dispus înființarea popririi asupra veniturilor pe care debitoarea le obține de la terții popriți indicați în adresele de poprire, până la concurenwsumei de 33.000 euro reprezentând debit și a surnei-de 7.270;3 lei reprezentând cheltuieli de executare.
În urma înființării popririi, pe parcursul executării silite a fost recuperat debitul urmărit, fiind efectuate în acest sens plăți lunare în limita a 1/3 din veniturile realizate, până la data de 11.08.2023.
La data de 10.11.2023 intimatul creditor a adresat executorului judecătoresc o cerere de actualizare a creanței cu rata inflației (vol. V, f. 15), arătând că suma rămasă de achitat în urma actualizării creanței este de 12.883,29 euro, conform raportului de expertiză contabilă întocmit de doamna .
În baza acestei cereri și a raportului de expertiză întocmit în 07.11.2023, executorul judecătoresc a emis în data de 20.11.2023 un proces-verbal prin care a constatat că obligația de plată a debitorului urmărit este în cuantum de 12.883,29 euro reprezentând indicele prețului de consum (vol. V, f. 13).
Drept urmare, executarea silită a continuat pentru recuperarea sumei de 12.883,29 euro și a cheltuielilor de executare suplimentare în valoare de 4.332 lei, stabilite print-un procesverbal emis tot în data de 20.11.2023 (f. 12), fiind emisă în acest scop o adresă de înființare a popririi către terțul poprit (f. 11).
În drept, cu titlu preliminar, prin raportare la dispozițiile art. 3 alin. I din Legea nr.
76/2012 și la data începerii executării silite contestate, prezentei cauze îi sunt aplicabile dispozițiile Codului de procedură civilă din 1865, față de prevederile normative înscrise în art. 3 alin. 1 din Legea nr. 76/2012, care stabilesc că executarea silită este guvernată de legea în vigoare la momentul declanșării acesteia, în speță, vechiul Cod de procedură civilă.
Potrivit art. 399 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865, Împotriva executarii silite, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestatie de către cei interesati sau vatamati prin executare. De asemenea, dacă nu s-a utilizat procedura prevăzută de art. 281 Al, se poale face contesta(ie și în cazul în care sunt necesare lamuriri cu privire la întelesul, intinderea sau aplicarea titlului executoriu, precum și în cazul în care organul de executare ręfuza sa inceapa executarea silita ori sa indeplineasca un act de executare în conditiile prevăzute de lege.
Nerespectarea dispozițiilor privitoare la executarea silita însăși sau la efectuarea oricărui act de executare atrage sancțiunea anularii actului nelegal, conform art. 399 alin. 2 C.pr.civ. 1865.
Contestația la executare este mijlocul procesual prin care părțile interesate sau vătămate prin modul de realizare a executării silite, cu neobservarea sau ignorarea condițiilor și formalităților stabilite de procedura execuțională, se pot adresa instanței competente în vederea desființării sau anulării formelor sau actelor de executare nelegale.
Analizând criticile contestatoarei referitoare la lipsa unui control judecătoresc pentru actualizarea creanței cu rata inflației, instanța constată că prin dispozițiile art. 371 2 alin. (3) C.pr.civ. 1865 s-a recunoscut expres organului de executare dreptul de a actualiza valoarea obligației principale stabilită în bani, fără ca pentru acest demers să fie necesar controlul judecătoresc.
Astfel, conform art. 371 2 alin. (3) C.pr.civ. 1865, aplicabil în speță, dacă titlul executoriu contine suficiente criterii înfunctie de care organul de executare poate actualiza valoarea obligałiei principale stabilite în bani, indiferent de izvorul ei, se va proceda, la cererea creditorului, și la actualizarea acestei sume. În cazul în care titlul executoriu nu contine niciun asemenea criteriu, organul de executare va proceda la actualizare înfunctie de rata inflatiei, calculată de la data când hotărâreajudecătorească a devenit executorie sau, în cazul celorlalte titluri executorii, de la data când creanta a devenit exigibila Si până la data platii efective a obligației cuprinse în oricare dintre aceste titluri.
Dispozițiile legale prëcitate nu reglementează o procedură de competența instanțelor judecătorești. ci o procedură execuțională, dată de legituitor în sarcina organului de executare.
Se notează și faptul că prevederile art. 371 2 alin. (3) C.pr.civ. 1865 au făcut obiectul mai multor excepții de neconstituționalitate, iar Curtea Constituțională a stabilit că acestea nu contravin art. 125 din Constituție deoarece în cadrul acestei proceduri executorul judecătoresc nu are de soluționat un litigiu, ci de stabilit valoarea actualizată a obligațiilor de plată, potrivit elementelor și criteriilor cuprinse în titlul executoriu. Sub acest aspect operatia de actualizare efectuată de executorul judecătoresc întrunește elementele unui act juridic administrativ, care nu este supus principiilor procesual civile privind publicitatea și contradictorialitatea. Împotriva acestui act persoana care se considera vătămată în drepturile sale debitorul sau creditorul obligației de plată – are deschisă calea contestației la executare, potrivit art. 399-404 din Codul de procedură civilă (Decizia nr. 177 din 18 iunie 2002).
Prin urmare, sunt nefondate alegațiile contestatoarei privind lipsa unui control judecătoresc pentru actualizarea creanței cu rata inflației.
În ceea ce privește motivul de contestație referitor la modul eronat de calcul a actualizării creanței cu indicele de inflație, instanța constată că, într-adevăr, actualizarea nu respectă dispozițiile legale.
În acest sens, din Anexa raportului de expertiză contabilă extrajudiciară întocmit de doamna expert (f. 14) reiese că s-a procedat la actualizarea cu indicele de inflație a creanței în valoare de 33.000 euro din luna august 2012 până în august 2023, raportat la IPC de rezultând o valoare actualizată de 228.021,59 Iei, echivalentul a 45.873,14 euro. Din această valoare au fost scăzute ulterior plățile succesive efectuate de debitoare până în luna august 2023, rămânând un rest de plată de 12.883,29 euro.
Așa cum a arătat contestatoarea, indicele prețurilor de consum nu s-a aplicat la cuantumul creanței rămase de achitat, deși în cursul executării silite, timp de I I ani, au fost făcute în mod constant plăți, ci indicele prețurilor de consum a fost raportat la valoarea inițială a creanței, 33.000 euro.
Or, câtă vreme creanța s-a diminuat în fiecare lună în urma plăților efectuate de debitorul urmărit, raportarea indicelui de inflație la valoarea ei inițială este greșită. Este adevărat că dispozițiile art. 3712 alin. (3) teza finală C.pr.civ. 1865 permit organului de executare să procedeze la actualizare în functie de rata inflatiei, calculată de la data când hotărârea judecătorească a devenit executorie sau, în cazul celorlalte titluri executorii, de la data când creanta a devenit exigibila, și până la data platii efective a obligației cuprinse în oricare dintre aceste titluri, însă intimatul interpretează eronat aceste prevederi, considerând că valoarea creanței în raport de care se calculează actualizarea rămâne neschimbată, deși debitul se diminuează.
Actualizarea unei creanțe cu rata inflației se subscrie obligației principale, întrucât are menirea de a asigura îndeplinirea exactă a acesteia. În caz contrar, prin întârzierea plății unui debit se ajunge ca, la data achitării, suma inițială să nu aibă aceeași putere de cumpărare ca cea de la data scadenței, iar acest fapt face ca creditorul să fie păgubit prin neexecutarea exactă a obligației. Astfel, scopul actualizării este, din perspectiva creditorului, acela al reparării integrale a prejudiciului suferit prin neplata la scadență a creanței, actualizarea urmărind cu rata inflației urmărind conservarea valorii reale a obligațiilor bănești.
Câtă vreme în cursul executării silite creanța inițială în cuantum de 33.000 euro s-a diminuat prin plățile constante efectuate de debitoare pe parcursul celor II ani, până la stingerea totală a creanței, actualizarea creanței trebuia făcută prin raportarea indicilor prețurilor de consum la cuantumul creanței rămase de achitat.
Prin urmare, instanța reține că în dosarul de executare nr. /2E/2012 al B.E.J. Trancă Bogdan Ovidiu a fost determinat în mod greșit cuantumul creanței actualizate ca fiind 12.883,29 euro.
Având în vedere că nerespectarea dispozițiilor privitoare la efectuarea actelor de executare atrage sancțiunea anularii actelor nelegale, conform art. 399 alin. 2 C.pr.cîv. 1865, instanța va admite în parte contestația la executare și va anula actele de executare privitoare la actualizarea debitului, afectate de sancțiunea nulității, respectiv procesele-verbale emise în data de 20.11.2023 în dosarul de executare nr. /2E/2012 al B.E.J. Trancă Bogdan Ovidiu, prin care s-a stabilit debitul actualizat la valoarea de 12.883,29 euro și s-au stabilit cheltuielile de judecată actualizate și adresa de înființare a popririi emisă în 21. I I .2023.
Față de dispozițiile art. 399 din Codul de procedură civilă din 1865, instanța urmează să respingă ca neîntemeiată contestația la executare îndreptată împotriva cererii de actualizare a creanței formulate de creditor și a Anexei raport actualizare, întocmită de expertul contabil extrajudiciar, întrucât acestea nu reprezintă acte de executare.
În ceea ce privește cererea de suspendare a executării silite, sunt avute în vedere dispozițiile art. 403 alin. (l) Vechiul C. proc.civ., în acord cu care până la soluționarea contestałiei la executare sau a altei cereri privind executarea silită, instanta competentă poate suspenda executarea, dacă se depune o cautiune în cuantumul fixat de instanłă, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Având în vedere că această măsură se poate dispune până la soluționarea contestației la executare, precum și faptul că prin prezenta sentință contestația a fost soluționată pe fond, instanța va respinge cererea de suspendare ca rămasă fără obiect.
În privința solicitării contestatoarei de restituire a taxei judiciare de timbru, sunt avute în vedere prevederile art. 45 alin. I lit. f) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în acord cu care sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se restituie, după caz, integral, parpal sau proporłional, la cererea petitionarului, când contestalia la executare a fost admisă, iar hotărârea a rămas definitivă. Față de soluția pronunțată asupra contestației la executare, debitoarea este îndreptățită la recuperarea taxei judiciare achitate în vederea soluționării contestației la executare, astfel încât instanța va dispune restituirea către partea contestatoare, la momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri, a taxei judiciare de timbru în cuantum de I .000 lei, achitată potrivit chitanței atașate la fila 79 din dosar.
În temeiul art. 453 C.proc.civ„ conform căruia partea care pierde procesul, va fi obligată la cererea părtii care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată, instanța îl va obliga pe intimat la plata către contestatoare a sumei de 2.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată constând în onorariu de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII, HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte contestația la executare formulată de contestatoarea , cu domiciliul ales, în contradictoriu cu intimatul , cu sediul în .
Anulează procesele-verbale emise în data de 20.11.2023 în dosarul de executare nr. /2012 deschis la B.E.J. Trancă Bogdan Ovidiu, prin care s-a stabilit debitul actualizat la valoarea de 12.883,29 euro și s-au fixat cheltuielile de judecată suplimentare, precum și adresa de înființare a popririi emisă în data de 21.11.2023.
Respinge ca neîntemeiată contestația la executare îndreptată împotriva cererii de actualizare a creanței formulată de creditor și a Anexei raport actualizare întocmită la data de 07.11.2023 de expertul contabil extrajudiciar.
Respinge cererea de suspendare a executării silite ca rămasă fără obiect.
Obligă pe intimat la plata către contestatoare a sumei de 2,000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată constând în onorariu de avocat.
Dispune restituirea către contestatoare, la momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri, a taxei judiciare de timbru în cuantum de I .000 lei aferentă contestației la executare.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la data comunicării prezentei hotărâri. Cererea de recurs se depune la Judecătoria Sectorului 1 București. Pronunțată în ședință publică astăzi, 07.03.2024.